|
|
©2002 by Gerard Wakefield https://www.creationism.org/wakefield/ https://www.creationism.org/sicilian/piltdownbird_scn.htm |
N'autru Imbroghiu Evoluzziunista Ntô 1999, lu National Geographic pubblicau na fotografia di na criatura ca "pruvava" ca l'aceddi si eranu sviluppati dî dinosauri. Chiamata Archaeoraptor,fu scupruta n Cina e prisentata comu "un veru anellu mancanti ntâ catina cumplicata ca cunnetti i dinosauri a l'aceddi" (Sloan 100). La fotografia mustrava na criatura "[c]cu l'ali di n'aceddu primitivu e la coda di un dinosàuru" (Ibid.), accumpagnata di dichjarazzioni comu, "È un anellu mancanti tra i dinosauri terrestri e l'aceddi ca putìanu vulà veru" (Ibid.), e "Stu fòssili è forsi la prova cchiù bona doppu Archaeopteryxca l'aceddi, di fattu, si svilupparu di certi tipi di dinosauri carnivori [dromaeosauri]" (Ibid. 101). |
L'omu di Piltdown ntô 1912 |
Fossili Correlatu: Archaeopteryx |
Ntê Litteri pi l'Editori dû nùmmaru di Marzu dû 2000, però, u paleontològu Xu Xing (Accademia Cinese dî Scienzi) scrissi ca "Archaeoraptorpari cumpostu di na còdda di dromaeosauru e di un corpu di aceddu." Quannu u giurnalista d'inchiesta Lewis Simons s'infiltau ntô frodulu, iddu scoprìu na storia di sicritizza malintisa e fiducia malapposta, di egu di granni ca si scontravanu, autu-grandizzazzioni, pinseri illusorii, supusizzioni ingenui, errore umanu, testardaggini, manipulazzioni, malalingua, bugie, curruzzioni, e, sopratuttu, cumunicazzioni disastruosa (Simons 128). |
Un paisanu cinisi avia attaccatu nzemi dui fossili distinti e vinni "iddu" a un mercanti di fossili ca "ammittìu ca spissu vinnìa 'compositi'" (Ibid. 129). Arrivau a Stephen Czerkas, un appassiunatu di dinosauri senza qualifiche scentìfichi, ca cuntattò lu paleontològu Philip Currie. Simons scrissi: «Currie era tantu distrattu di àutri impegni ntô munnu ca ci detti pocu spazziu ô pruggettu Archaeoraptor» (Ibid. 130).
Currie avia risirvamenti supra ô fossili, ma trascurau di nfurmari Christopher Sloan, ca scrissi l'artìculu dû 1999. Simons chiamau chistu «un lapsu di rispunzabbilitati assai dannusu» di Currie (Ibid.). U fossili fu esaminatu dû prufissuri Timothy Rowe di l'Università dû Texas, ca dissi: "[C]'era na pussibilità ca era na fràudu" (Ibid.). Currie mannò un cullegha, u tecnicu di fossili Kevin Aulenback, pi investigari; Aulenback cuncludiu ca u fossili era "un esemplari cumpostu" (Ibid. 131).
Ntantu, Czerkas e Currie prisintaru un articulu supra u fossili ê rivisti Nature e Science. Simons discrivi la stesura urigginali:
Ntâ quinta pàggina l'articulu affermava ca la coda simili a chidda di un dromaeosauru supra na criatura acediformi suggeriva un elementu prima nun canusciutu ntâ evoluzzioni dî acedî dî dinosauri terrestri. In breve, chistu era chiddu ca Czerkas avissi a diri a National Geographic era "un anellu mancanti" (Ibid.).
Tutti e ddoi i rivisti ricusaru l'artìculu (Ibid.131-132). Nundimenu,National Geographic jìu avanti e pubblicau la so propria virsioni. Simons chiamau la frenesìa mediatica ca n'seguìu "nu spittaculu pi li cronisti". (Ibid. 132).
|
... videru chiddu ca vulianu vidiri. |
Pocu dopu Xu nfurmau Sloan: "Sugnu sicuru a centu pircientu... ca Archaeoraptorè nu spiciali falsificatu" (Ibid.). Quannu la frodì fu scupèrta, Czerkas ammisi ca avìa fattu "nu sbagghiu di pirla, di ossa stupidu." Currie dissi ca fu "u cchiù granni sbagghiu di la me vita." Sloan dichiarau: "Stava trascinannu n'mònnistru" (Ibid.). U capu-redatturidû National Geographic, William Allen, dumannò: "Comu ci semu finuti 'n stu casinu?" (Ibid. 128). Simons duna na risposta: "Pi certi paleontolugisti mpurtanti ca l'avianu vistu... u scheletru nicu era na chiavi circata di tempu pi lu misteru di l'evoluzzioni" (Ibid.). Cioè, vireru chiddu ca vulianu vidiri.
Li critichi foru duri. Ntô n'artìculu supra li vintî cchiù granni sbagghi scentìfichi di l'ùrtimi vint'anni, la rivista Discover misi 'n lista "Piltdown Chicken," lu sò nomu pi chiamari sta frod. Stu nomu veni di l'Uomu di Piltdown, un cumpostu artificiali di na crània umana e na màscia di scimìa "scupiertu" ntô 1912 (Newman 80). Comu prima li paleontolugisti abbracciaru l'Uomu di Piltdown pirchì avianu un gran bisognu di pruovi di l'evoluzzioni umana, accussì li scentìstichi cuntempuranei abbracciaru l'Archaeoraptor pi la so disprazioni di pruvari ca l'aceddi si svilupparu di li dinosauri.
References:
Newman, Judith. (2000). "Twenty of the Greatest Blunders in Science in the Last Twenty Years." Discover 21, no. 10.
Simons, Lewis (2000). "Archaeoraptor Fossil Trail." National Geographic 198, no. 4.
Sloan, Christopher (1999). "Feathers for T. Rex?" National Geographic 196, no. 5.
|
|
|